Barladul
reprezinta un nume si o asezare cu adanci rezonante in istoria
poporului roman, existenta sa pierzandu-se in negura vremurilor apuse
si impartite de istorie in epoci de mii si zeci de mii de ani.
Numeroase marturii scoase la iveala de
catre arheologi, atat in perimetrul asezarii actuale, cat si in
imprejurimi, confirma existenta milenara a stramosilor nostri pe
aproape intreaga scara evolutiva a istoriei.
Intelegerea si interpretarea unor factori
si a unor fenomene istorico-geografice, au creat adesea controverse in
randul cercetatorilor care, insa, n-au putut contesta existenta
milenara a asezarii. Asadar, putem spune ca Barladul face parte din
categoria asezarilor omenesti prin care istoria si-a creat un drum pe
care l-a marcat cu destule si veridice repere si marturii materiale,
drum al carui inceput il putem localiza, cu siguranta, in epoca
neolitica, ba putem spune, chiar in preistorie (paleolitic). Bine
evidentiate prin culturi materiale sunt epocile: neolitic (cultura
Starcevo-Cris) din mileniul V – IV in.H); sfarsitul epocii bronzului
(Cultura Noua); prima perioada a fierului (Hallstatt) si a doua
perioada a fierului ( La Téne); epoca prefeudala (sec. IV-V. d.H. –
Cultura Sântana de Mures).
Trecand,
asadar, succinct, peste sirul epocilor istoriei vechi, bine
reprezentate in salile Muzeului local “Vasile Parvan”, Barladul, ca
asezare atestata documentar, poate fi semnalata, cu siguranta, in anul
1401, cand, la 28 iunie, domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, emite
un act de danie in care, printre martori figureaza si un boier, pe nume
Negrea din Barlad.
Acelasi domnitor acorda negustorilor
lioveni, la 6 octombrie 1408, un privilegiu comercial in care, de
asemenea, este pomenit numele Barladului.
Si alte documente, din perioada imediat urmatoare, vin sa confirme existenta Barladului.
Este vorba de doua documente diplomatice
externe: tratatul de la Lublau (1412) si un altul care confirma
prezenta unei delegatii din Barlad (Burlat), la consiliul ecumenic de
la Constanta (Baden).
Este adevarat ca s-au mai formulat si
alte puncte de vedere care s-au dovedit a fi neconludente. Este vorba
de “Diploma barladeana” din 1134, precum si de un act datand din 1374
si publicat de B.P. Hasdeu, la sfarsitul secolului trecut si fata de
care istoricii au diverse pareri (pro si contra). De asemenea, este
controversata si “Cronica rusesca Ipatievskaia” in care se mentioneaza,
la 1174, existenta unei formatiuni statale in sudul Moldovei, a
berladnicilor cu centrul la Barlad.
Se poate, deci, aprecia ca geneza
orasului Barlad s-a desfasurat intr-o perioada mai indelungata, dar
saltul calitativ spre cristalizarea vietii urbane s-a produs la
sfarsitul secolului al XIV-lea. Aparitia si dezvoltarea timpurie a
targului Barlad au fost determinate de asezarea sa la rascrucea unor
importante drumuri comerciale care faceau legatura intre centrul si
nordul Europei cu lumea Bizantului si cea a Orientului.
Intensa
activitate mestesugareasca precum si asezarea geografica a localitatii
au favorizat dezvoltarea timpurie si intensificarea unei apreciabile
activitatii comerciale. In timpul domniei lui Stefan cel Mare
(1451-1504), la Barlad se afla resedinta vornicului Tarii de Jos a
Moldovei.
Aici a functionat, temporar, Cancelaria
domneasca de unde Stefan a emis unele documente privitoare la Targul
Barladului.
Si tot aici, in urma bataliei cu turcii
din ianuarie 1475, Stefan construieste o fortificatie din pamant
cunoscuta sub denumirea de Cetatea din Pamant de la Barlad, situata in
partea estica a targului, in lunca raului Barlad, avand rolul de a
stavili puhoiul turcesc asteptat a se reintoarce pentru a-si lua
revansa pentru infrangerea de la Vaslui.
Documentele atesta si prezenta altor
domnitori la Barlad (Petru Rares, Petre Schiopul, Alexandru
Lapusneanul, etc).
Printre constructiile care au dainuit
peste timpuri, ajungand pana in zilele noastre, despre a caror
existenta stau destule marturii documentare, este Biserica “Domneasca”,
amplasata in actualul Centru Civic al orasului si a carei constructie
dateaza din timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Aceasta a
suportat mai multe reparatii si modificari in urma puternicelor
cutremure care au avut loc de-a lungul timpurilor.
Orasul a fost devastat si distrus in
repetate randuri de hoardele navalitoare ale tatarilor si turcilor,
precum si a cazacilor si polonilor.
Asupra lui s-au abatut mai multe incendii
devastatoare, inundatii cumplite si, nu in ultimul rand, zguduiri
telurice de mare intensitate care nu o data, l-au facut una cu
pamantul. De fiecare data insa, asezarea a renascut din propria ei
cenusa astfel ca, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si
inceputul secolului al XIX-lea, orasul isi reia locul de centru
comercial si administrativ din sudul Moldovei.
Secolul al XIX-lea si inceputul
revolutiei de la 1848 deschid un nou capitol in evolutia istorica a
Barladului.
Ideile
revolutionare care au cuprins intreaga Europa, la mijlocul secolului al
XIX-lea, si-au gasit un larg rasunet in randul barladenilor in fruntea
caroara se aflau Al.I. Cuza, Ion Cuza, Grigore Cuza, Iordache Lambrino,
Gh. Sion, etc… al caror principal scop erau prefacerile
politico-sociale, specifice Moldovei si, in primul rand, Unirea
Moldovei cu Tara Romaneasca.
Infaptuirea Unirii a fost obiectivul de
lupta care a insufletit masele, in fruntea carora se aflau cele mai
prestigioase personalitati din Barlad, printre care: Manolache Costache
Epureanu, Ioan Popescu, Iorgu Radu si altii, care au creat acea
atmosfera finalizata prin dubla alegere ca domnitor a lui Al.I.Cuza,
fiu al Barladului…
Dupa infaptuirea Unirii din anul 1859,
orasul Barlad cunoaste o dezvoltare pe multiple planuri, alaturi de
celelalte orase ale tarii.
Rolul insemnat pe care l-a jucat Barladul
este reflectat si in avantul pe care il cunoaste dezvoltarea culturii.
Astfel, la 1 decembrie 1832, ia fiinta prima scoala de baieti din
Barlad. Primul pas in invatamantul secundar este facut la 2 octombrie
1846 cand ia fiinta “Clasul real Gh. Rosca Codreanu”. In anul 1858,
“Clasul real Codreanu” se transforma in gimnaziu, Barladul fiind
singurul oras din Moldova, cu exceptia Iasului, in care functioneaza o
scoala de acest nivel. In anul 1864 gimnaziul se transforma in liceu,
Barladul numarandu-se printre primele orase din tara in care se
infiinteaza o asemenea institutie de invatamant secundar. Presa locala
numara peste 150 de periodice in a doua jumatate a secolului XIX-lea si
pana in primele decenii ale sec. XX. Primul spital public se
inaugureaza in anul 1838 prin contributia obsteasca si danatiile unor
intelectuali barladeni. In anul 1909, profesorul Stroe Belloescu
doneaza orasului o cladire, construita pe cheltuiala proprie, cu
destinatia testamentara de a fi folosita pentru adapostirea unei
biblioteci publice si a unui muzeu. In anul 1914, un grup de
intelectuali barladeni in frunte cu profesorii de la Liceul “Codreanu”
se constituie in Comitetul de fondare a muzeului barladean, muzeu care
isi inaugureaza activitatea cu o pinacoteca si o expozitie de istorie.
Printre societatile cultural-literare existente in Barlad, se numara si
“Academia Barladeana”, infiintata in anul 1915 de un grup de
intelectuali, in frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuta si
Tudor Pamfilie.
Activitatea
teatrala barladeana debuteaza in a doua jumatate a secolului XIX. Aici
a existat o cladire a teatrului unde, incepand cu anul 1860, trupe de
actori conduse de M.Millo, Al. K.Robescu, etc. au prezentat spectacole
teatrale… In primele decenii ale secolului al XX-lea a existat un
Ateneu Popular si un teatru Muncitoresc a caror activitate a facut
posibil ca, in anul 1955, sa ia fiinta Teatrul de Stat “V.I.Popa” care
functioneaza si azi.
Dupa anul 1948, Barladul este supus unor
mari si profunde transformari socio-economice si culturale. Se va
construe mult, atat spatii de locuit, cat si obiective industriale.
Dar, acest proces constructiv va fi insotit si de mari distrugeri
evidentiate prin demolarea, in foarte multe cazuri nejustificata, a
unor monumente arhitectonice de certa valoare.
Astazi, Barladul se afla intr-un process
de tranzitie (ca si intreaga tara) de la o societate socialista la una
capitalista, proces inceput imediat dupa producerea evenimentelor din
luna decembrie a anului 1989, dar insotit de un accentuat declin
economic si cultural.
2. Coordonate geografice - Localizare
Din
punct de vedere economic si geografic, municipiul Barlad se situeaza
aproape de intersectia unor importante cai rutiere si feroviare, pe
traseul dintre nordul si sudul Moldovei, dintre Valea Prutului si Valea
Siretului, la DN 24 (DE 581), care asigura legatura intre centrul si
sudul Romaniei cu Republica Moldova, prin punctul de frontiera Albita.
Prin Barlad se face legatura intre Bucuresti si Iasi.
Pe raza municipiului Barlad se intalnesc
mai multe tipuri de ape continentale. In categoria apelor curgatoare,
principalul curs de apa este raul Barlad, cu o serie de afluenti cu
debite mici. Din categoria apelor statatoare, mai importante sunt Balta
Regiei si Lacul Prodana, acesta din urma beneficiind de amenajari
pentru agrementul populatiei. In apropierea orasului, exista doua
acumulari de apa, barajele “Rapa Albastra“ si “Cuibul Vulturilor”,
surse de alimentare cu apa potabila si industriala pentru localitate.
La Barlad se gasesc importante surse de ape subterane, freatice si de
adancime.
3. Descriere fizica a municipiului Barlad
Asezat
in Podisul Central Moldovenesc, la contactul dintre doua subunitati ale
Podisului Barladului – Dealurile Tutovei – spre vest si Dealurile
Falciului spre est - municipiul Barlad ocupa o parte a albiei majore a
raului cu acelasi nume, pe o suprafata de 1456 ha, din care 1028 ha
este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale
dealurilor din aproprierea orasului se inregistreaza in Dealul
Crangului, 311 m (la vest) si Dealul Mare, 264 m (la est). Altitudinea
maxima din aria urbana este de 172 m, iar cea minima de 89 m.
Cercetarile geologice efectuate in zona au pus in evidenta resurse
capabile sa dezvolte si sa intretina o viata economica relevanta :
hidrocarburi (predominant gazeifere), pietrisuri (ca material de
constructii), argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea
caramizilor de constructii), straturi aquifere (cu un grad ridicat de
mineralizare, ce le-ar putea face utile in tratamente terapeutice), ape
de adancime (excelente surse potabile).
Cu sensibile particularizari, factorul
clima intruneste caracteristicile continentale. Radiatia solara,
elementul climatogen cel mai de seama, insumeaza in zona orasului, o
valoare anuala de 120250 calorii/cmp. Valoarea maxima apartine linii
iulie (17510 calorii/cmp) iar cea minima lunii decembrie (2590
calorii/cmp). Dupa 1896, an in care au inceput a fi urmarite sistematic
temperaturile aerului, temperatura maxima inregistrata in localitate a
fost de 39,7 C la 30 iulie 1936, iar cea minima de –30,5 C la 20
februarie 1942. Vanturile din nord – est au frecventa mai mare 19%, iar
cele din sud-vest avand un procent de 17%. Viteza vanturilor variaza
intre 4,5m/s in lunile februarie – aprilie si 3,2 m/s in luna iulie.
4. Tendinte populatie
Numar
rezidenti – Populatia stabila la recensamantul din 2002 era de 69.183
locuitori, cu 8335 mai putin fata de recensamantul din 1992 ( 77.518
locuitori).
Numar gospodarii – La recensamantul din
2002 s-au inregistrat 23586 gospodarii cu 645 mai mult fata de 1992 (
22.941).
5. Distributie demografica
Din cei 69.183 de locuitori 33285 erau barbati ( 48,11% ) si 35898 erau femei ( 51,89 % ).
Din punct de vedere al structurii etnice,
locuitorii municipiului Barlad sunt in majoritate romani (98.57%).
Convietuiesc in buna intelegere rromi (1.3%), evrei (0.015%), turci
(0.02%), maghiari (0.02%), germani (0.005%) si alte etnii (0.05%).
Referitor la apartenenta religioasa 98.2%
dintre locuitori sunt de 01% religie ortodoxa, 0.3% sunt
romano-catolici, 0.025% sunt greco-catolici, 0.01% sunt reformati si
1.43% apartin altor religii.
Pe grupe de varsta, in anul 2001, situatia se prezinta astfel:
0-14 ani : 14353 persoane
15-19 ani : 7111 persoane
20-39 ani : 25853 persoane
40-59 ani : 20917 persoane
peste 60 de ani : 9787 persoane
Adresa Primariei : Barlad, Str. 1 Decembrie nr. 21
