IpCAm

Februarie 01, 2017

COMUNICAT

          Primarul municipiului Bârlad, av. Dumitru Boroș, aduce la cunoștință publică obligațiile și răspunderile ce revin instituțiilor publice, agenților economici, celorlalte persoane juridice precum și cetățenilor din urbe, pe timpul anotimpului de iarnă, în conformitate cu Hotărârea nr. 236 din 29.09.2006 a Consiliului Local Municipal Bârlad.

Obligații și răspunderi:

  • să întrețină, în stare corespunzătoare, împrejurimile imobilelor și, acolo unde este cazul, să asigure curățirea și întreținerea, permanentă, a șanțurilor și podețelor, în zona acestora;
  • să asigure curățenia trotuarelor, să înlăture zăpada și gheața și să execute desfundarea rigolelor.
  • să curețe zăpada, țurțurii de gheață și să distrugă buruienile de pe terase, de pe sațiul dintre blocuri, să desfunde jgheaburile și burlanele, luând măsuri de siguranță pentru evitarea accidentelor;
  • zăpada se va îndepărta, de pe trotuare și de partea carosabilă a arterelor de circulație, astfel încât, să nu stânjenească circulația pietonilor și să rămână libere gurile de canal și capacele de gaze naturale;
  • se interzice creearea de obstacole, depozitarea de materiale, obiecte sau alte produse, pe drumurile și pe trotuarele publice.
  • este interzisă abandonarea pe domeniul public a mașinilor, caroseriilor sau părților de autovehicule, precum și a unor materiale de construcții.
  • să nu oprească, să nu staționeze ori să nu parcheze autovehicule pe trotuare, spații verzi, parcuri și în locurile de parcare din fața instituțiilor publice, unde acest lucru este interzis prin semne de circulație.

 

  • este interzisă ocuparea suprafețelor de teren aparținând domeniului public și privat al municipiului Bârlad fără acordul primăriei, în condițiile respectării legii.

 

  • utilizarea aleilor, spațiilor verzi și al parcurilor drept locuri de depozitare a deșeurilor menajere ori a celor rezultate din demolări, precum și utilizarea ca loc de parcare a autovehicolelor.

 

Contravenții și sancțiuni

 

     Nerespectarea prevederilor prezentei Hotărâri constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:

  • cu amnedă de la 100– 500 lei pentru persoanele fizice și de la 500 – 2.500 pentru persoanele juridice în condițiile încălcării art. 1, art. 2 alin. 1,2,3,5 și art. 3;
  • cu amendă de la 200 – 1.000 lei pentru persoanle fizice și de la 1.000 – 2.500 lei pentru persoanele juridice în condițiile încălcării prevederilor art. 2 alin. 4 și 6, art. 4, 6,7,8,9,10, 11, 12,13,14,15,16,17,18,19,20 și 21.

Sancțiuni complementare: 

  • confiscarea bunurilor folosite sau rezultate din contravenție;
  • cu suspendarea sau anularea, după caz, a avizului acordului sau autorizației de exercitare a activității;
  • închiderea societății;
  • blocarea contului bancar;
  • suspendarea activității agentului economic;
  • desființarea lucrărilor și obligativitatea aducerii terenului la starea inițială.

 

Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și gravitatea faptei și ele pot fi cumulate și cu sancțiunile contravenționale.

 

COMUNICAT

Ianuarie 14, 2017

DRAGI BÂRLĂDENI,
Anul 2016 a fost anul în care s-au arătat roadele curajului dv. și dorința de schimbare a destinului orașului Bârlad. Am rămas uniți și încrezători în propriile forțe! Anul 2016 a fost un an excepțional. Am reușit să sudez în jurul meu o echipa de consilieri locali determinați, alături de care nu avansăm doar promisiuni ci strategii și viziuni concrete pentru oraș. Am început deja să oferim localitații noastre proiecte realizate și facem pași importanți pentru implementarea altor proiecte necesare ridicării gradului de confort al bârlădenilor. Multumesc tuturor celor care au avut încredere în mine si îi asigur de întreaga mea considerație si respect.
Urez tuturor un AN NOU 2017 plin de împliniri, bucurii și speranțe împlinite! LA MULȚI ANI SI DOAMNE AJUTĂ!Primarul Municipiului Bârlad av Dumitru Boroș.

Ianuarie 14, 2017

HOTARAREA NR.170 DIN 08-12-2016 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă pe teritoriul Municipiului Bârlad prin acordarea de reduceri la plata impozitelor și taxelor locale.

HOTARAREA NR.170 DIN 08-12-2016 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă pe teritoriul Municipiului Bârlad prin acordarea de reduceri la plata impozitelor și taxelor locale.

Oină

OINA1  OINA2

OINA3  OINA4

 

Tradiționalul sport național românesc pare să se fi născut în urmă cu sute de ani, dintr-o joacă a oierilor în momentele de popas pe lungile drumuri ale transhumanței. Practicarea sportului în lumea păstorilor este cunoscută din anul 1370.

Potrivit micii enciclopedii ”Retro Sport”, de Ș. Nobilescu, ”se spune că un cioban, tot strângând în pumni un cocoloș din păr de vacă pe care o țesălase, s-a pomenit cu un fel de minge. A pus mâna pe bâtă și, lovind-o cu putere, a trimis-o, departe, până la rădăcina unui copac. Când a trimis băieții să i-o aducă înapoi, aceștia s-au luat la întrecere, care să se întoarcă mai repede cu mingea… și astfel s-a născut jocul de oină”. Din poveștile populare se pare că jocul semnifica alungarea lupilor care atacau stânele. O serie de termeni ai acestui sport erau specifici oierilor: căpitanul echipei se numea ”baci”, bățul de bătaie ”bâta”, echipa de la prindere se chema ”de la păscare”, iar pătrunderea jucătorilor de la bătaie în teren era ”intrarea în strungă”. Jocului de oină i se atribuie origini greco-romane, geto-dacice, franceze și chiar turco-tătare. În zonele unde se juca, oina avea denumiri specifice: ”fuga”, în Sibiu, ”hopaciu”, la Dej, ”apucă”, în Suceava; ”matca”, ”mare”, ”hâlca”, ”lupta lungă”, în regiunea Blajului; ”hoina” și apoi ”oina”, în Muntenia. Potrivit unor surse, prima atestare documentară a jocului de oină datează din 1596, când cosmograful italian Gian Lorenzo d’Anania face mențiuni despre acest sport în lucrarea ”Sistemul Universal al Lumii”, la capitolul descrierii Valahiei Superioare. Și în lucrarea ”Diaetetica”, scrisă Ștefan Matyus din Cluj, din anul 1762, există recomandarea de a practica oina pentru întărirea sănătății și dezvoltării fizice. Primul regulament este întocmit în 1895. Unele surse indică implicarea lui Dimitrie Ionescu, profesor de gimnastică la Liceul Gheorghe Lazăr, în formarea regulamentului. Alte documentare arată că profesorul Radu Corbea de la Liceul N. Bălcescu, din Brăila, redactează setul de reguli, iar tipărirea sa are loc în 1898. Primul concurs se desfășoară în 1897 la București, în grădina Cișmigiu. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1897-1899, Spiru Haret, pe atunci ministru al învățământului, decide introducerea jocului în școli. Spiru Haret rămâne în istoria acestui joc după întâlnirea cu cei mai însemnați institutori de gimnastică, precum Dimitrie Ionescu sau Gheorghe Moceanu, cărora le-a spus: ”Nu mai merge. Tinerimea noastră școlară de azi nu mai e acel tineret sglobiu, vioiu, rezistent, de pe când eram eu în liceu. În școalele noastre nu mai văd jucându-se bușita, barul, mingea bătuta, mingea la zis și îndeosebi unul din jocurile noastre originale cele mai frumoase: Oina. Aș dori ca d-voastră să începeți o campanie în această direcțiune și vă asigur de tot concursul meu. Aș dori ca d-voastră să începeți chiar de pe acu, să învățați pe elevi să joace acest joc care pune în mișcare tot corpul și desvoltă atât îndemânarea, vederea, ca și inițiativa proprie…”. Astfel, într-o circulară emisă pe 4 iulie 1898, Haret își face cunoscută dorința “… ca oina să devină sportul nostru național, precum pe aiurea este tenisul, cricketul, canotajul și altele.” La primul campionat național de oină din 1899, au participat 18 echipe din toată țara. Dintre personalitățile care au practicat oina sau au fost implicate în diferite moduri în sprijinirea sportului nostru național, Federația Română de Oină (FRO) îi menționează pe: Nicolae Iorga, Tache Ionescu, I.L. Caragiale, Petre Ispirescu, Dumitru Almaș, Constantin Kirițescu, Popescu Dorneanu, Dimitrie Ionescu, Ghe. Moceanu, N. Velescu, I. Teodosiu, Teodor Georgescu, Gheorghiu, Petre Tănăsescu, Ion Creangă, Dimitrie Cantemir, Alexandru Davila, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, Constantin Giurescu, Mihail Sadoveanu, Fănuș Neagu, Vasile Conta, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, Marin Preda.

La 12 mai 2013, s-a organizat prima ediție a competiției ”Supercupa României la Oină — Cupa Regelui”, pe Stadionul Arcul de Triumf, unde au participat cele mai bune trei echipe ale sezonului anterior: Frontiera Tomis Constanța (campioana națională), Straja București (câștigătoarea Cupei Federației) și Biruința Gherăești. Supercupa a fost adjudecată de Frontiera Tomis Constanța. Cu această ocazie s-a marcat și intrarea Federației Române de Oină sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regele Mihai, evenimentul fiind inclus în calendarul evenimentelor ocazionate de ziua de 10 Mai — Ziua Regalității.

Centrele cu tradiție în România, în care oina se practică și se dezvoltă, sunt: Almaș-Arad, Bacău, Vorona Mare-Botoșani, Frasin-Suceava, București, Dej, Chiuești, Negrilești-Cluj, Râmnicelu-Buzău, Constanța, Buftea-Ilfov, Dăbuleni-Dolj, Parcovaci și Hîrlau-Iași, Coruia, Rohia, Grosi Vadu Izei, Seini și Baia Sprie-Maramureș, Turnu Roșu-Sibiu, Crângu-Teleorman, Bârlad-Vaslui, Drăgașani-Vâlcea, Dragu și Voivodeni-Sălaj; Raciu-Mures; Sâmbăta-Bihor și altele.