IpCAm

August 30, 2017

HOTARAREA NR.170 DIN 08-12-2016 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă pe teritoriul Municipiului Bârlad prin acordarea de reduceri la plata impozitelor și taxelor locale

HOTARAREA NR.170 DIN 08-12-2016 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă pe teritoriul Municipiului Bârlad prin acordarea de reduceri la plata impozitelor și taxelor locale.

August 29, 2017

coperta

August 03, 2017

Bârlad a devenit primul oraș al rugbyului din România

O sursă importantă de formare și creștere a jucătorilor, Bârladul a devenit oficial „orașul rugbyului”, fiind pentru prima datâ în România când un oraș primește această distincție în sport. Festivitatea oficială de decernare a acestui titlu a avut loc sâmbătă, 20 mai, la Bârlad fiind prezenți Alin Petrache, presedintele Federației Române de Rugby, Florin Matei, secretarul general al Federatiei și primarul municipiului Bârlad, Dumitru Boroș. Cei trei au dezvelit un panou montat la intrarea în oraș, care indică faptul că localitatea este una cu o mare tradiție în sportul cu balonul oval, mărturie stând și cei 60 de ani de când se practică rugbyul aici.

Apariție – Barlad – fragmente monografice

BÂRLADUL între trecut şi prezent

 

scan0129                        IMG_3580             

Regimentul 3şi 4 Roşiori au rămas veşnic vii în memoria de piatră a monumentelor înălţate pe câmpurile de luptă precum şi în cimitirul “Eternitatea” sau în cimitirul “Eroilor” Dealul Morilor. De remarcat că atât clădirea cât şi monumentul au dispărut în timpul comuniştilor deoarece parte din acea cazarmă fost cedată Consiliului Popular Bârlad, iar în cea clădire a funcţionat depozitul I.C.R.A până când a fost construit cel nou unde acum sunt standurile complexului en-gros. Monumentul a dispărut o dată cu clădirea. Astăzi pe acest loc se află S.C. UNISTIL S.R.L.

scan0066                        IMG_3583

   

Bisericuţa Catolică Regina Sf. Rozariu, cu gardurile sale din scândură scorojită veghea în acelaşi timp şi la micuţa piaţă de zarzavat şi alte produse, unde veneau cei care nu se încumetau să ajungă pâna la piaţa cea mare de la Biserica Sf. Ilie.  Astăzi, biserica a fost refăcută în totalitate după cutremurul din anul 1977 după o arhitectură mai modernă. Lângă acest lăcaş de cult se află un supermarket iar strada se termină cu un bloc de locuinţe cu spaţii comerciale la parter rămase de mulţi ani nefolosite prin dispariţia “Geambaşilor de iarmaroace” din perioada comunistă.

scan0068                          IMG_3590

        

Gara Bârlad a fost inaugurată la 13 septembrie 1872 o dată cu inaugurarea căii ferate Iaşi –Mărăşeşti. În faţa gării, spre oraş a existat un monument dedicat eroilor ceferişti dezvelit la 3 iunie 1924 şi despre care nu se mai ştie nimic. Cubul din beton şi sticlă a fost construit în anul 1965 cu o arhitectură modernă.

            scan0064                              IMG_3593

 

De la Cerbul de Aur spre stânga venind din centrul oraşului porneşte “Strada Gării” care trecea pe la Gura Leului, luminată ici colo câte un felinar cu lampă cu gaz pe care le aprindea un angajat al primăriei în fiecare seară şi le stingea dis de dimineaţă. Pasajul de piatră cubică şi bolovani de râu aşezat cu migală pe un strat de nisip, creiau un discomfort pentru copitele cailor care tractau birjele ce funcţionau pe post de taximetre. Astăzi regăsim pe această stradă “Bulevardul Primăverii” cu un însemnat număr de blocuri cu spaţii comerciale la parter iar strada modernizată cu patru benzi de circulaţie asigură o fluiditate maxima mijloacelor de transport modern.

 

scan0072                              IMG_3599

Oborul de vite de la poalele bisericii Sf. Voievozi constituia un punct comercial important în viaţa oraşului şi pentru toţi ţăranii din împrejurimi. Carele care veneau de cu zori pline cu produse agricole, păsări, animale, dădeau posibilitatea îndestulării orăşenilor dar şi mulţumirea ţăranilor care plecau fericiţi spre case că şi-au valorificat munca. Astăzi pe acel loc se află birourile S.C. Aquavas S.A.Bârlad.

scan0076                                IMG_3600

 

Casa Naţională “Stroe S. Belloescu” deschisă la începutul secolului al X-lea din mileniul trecut pe 28 nov. 1909 când profesorul de matematică Stroe S. Belloescu donează oraşului un sediu nou pe măsura acelor timpuri inaugurândul în anul 1910.  Astăzi, în această clădire funcţionează de mai bine de 100 de ani, aşa cum a fost dorinţa testamentară a celui care a fost marele epitrop “STROE S. BELLOESCU” Biblioteca Publică Municipală Bârlad.

        vite obor                                                                 obor                          

Piaţa Sf. Ilie a fost înfiinţată la 28 octombrie 1857 prin ucaz domnesc. Tot aici a fost mutat şi oborul de vite de la poalele bisericii Sf. Voievozi. Comerţul era viaţa oraşului şi aducea cele mai mari venituri administraţiei publice locale. Astăzi piaţa modernizată în totalitate oferă atât celor care vând cât şi celor care cumpără un comerţ civilizat cu o diversitate majoră de produse.

              IMG_3606       scan0092               IMG_3608

Strada Strâmba reprezenta o stradă pur comercială cu multe prăvălii şi dughene a oraşului în care găseai orice îţi dorea inima, un fel de “Lipscanii Bârladului”. De aici făceai câţiva paşi până la piaţa ţărănească de la Biserica Sf. Ilie. În acest moment, blocurile străjuiesc o zonă întinsă, plină de viaţă modernă culminând cu un alt fel de comerţ comparativ cu cel practicat pe “Lipscanii” de altă dată. Tot în această zonă, colţ cu str. Strâmbă se află str. Popa Şapcă care face parte tot din zona modernă.

                                                                                                                                                                                                                

  scan0060_1                  foisor                                             biserica doamneasca                                                                                                                      

Existenţa Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” ridicată în centrul oraşului de domnitorul Vasile Lupu la 1636 pe locul alteia mai vechi, putea fi observată de pe foişorul Pompierilor care reprezenta cea mai înaltă clădire din oraş. Casele fără etaj reprezentau panorama desfăşurată a oraşului cu străzi înguste şi verdeaţă specifice zonei. Astăzi, bisericile din oraş au rămas izolate între blocurile înalte care străjuiesc străzile largi ale oraşului. Dezvoltarea pe orizontală şi verticală a oraşului constituie un real mod civilizat de viaţă.

 scan0130                                 IMG_3634

    

Palatul Comunal al oraşului realizat de către arhitectul C. Moşinschi în anul 1936 cu o înfăţişare modernă în epocă. În laterala clădirii se aflau locuinţe ale unor proprietari înstăriţi care la acea vreme se considerau persoane cu un statut aparte.  Astăzi, Palatul Comunal a fost restaurat în totalitate . În partea de nord a Palatului Comunal s-au ridicat blocuri de locuinţe cu spaţii comerciale la parter iar în faţa acestuia, regăsim galeriile N.N. Tonitza şi Ca de Cultură “George Tutoveanu”

 IMG_3645                scan0111       IMG_3862

Astăzi în locul clădirilor de pe partea dreaptă se află Parcul Teatrului “V.I. Popa”. Peste stradă avem „Palatul Telefoanelor” Rompetrol, Poşta Română precum şi fostul sediu al Băncii Agricole în care actualmente funcţionează Academia Bârlădeană, secţii ale Muzeului Vasile Pârvan şi Inspectoratul Teritorial al Muncii – sucursala Bârlad.  În această clădire din primul plan a funcţionat “Institutul de Domnişoare a doamnei Clotilda Dimitriu” care se mai numea şi “Pavilionul de Fete”. În planul al doilea se afla Oficiul Poştal. Peste stradă existau două clădiri superbe, una a doctorului Solomon Herşcovici, cealaltă a lui Zeilin Şaraga. Tot în acea zonă se regăsea şi sediul „Băncii Populare Deşteptarea”

 scan0077                      IMG_3628

Parcul Domneasca care a găzduit statuia fostului Prim Ministru Manolache Kostaki Epureanu

( 1824-1889), monumet realizat de către Ch. Jacquet. După modernizarea zonei a fost mutat în faţa Tribunalului (actualul spaţiu al Muzeului Vasile Pârvan) iar de aici a dispărut totalmente. Tot pe această zonă s-a construit actuala Primărie iar lângă Biserica Sf. Dumitru din laterala primăriei în data de 6 septembrie 1908 a fost dezvelită statuia unui filantrop bârlădean N. R. Codreanu. Astăzi regăsim Hotelul Moldova, blocurile din ambele părţi ale edificiului şi o parte de zonă veede cu fântâni arteziene şi o faleză pentru promenada bârlădenilor.

B Â R L A D

fragmente   monografice

 

Bârladul, străveche vatră de cultură românească, a fost considerat printre primele aşezări din Moldova. După unele informaţii din cronicile ruseşti, localitatea data din secolul al XII-lea, punct de vedere îmbrăţişat de unii istorici români şi străini. Cu certitudine s-a dezvoltat, după slăbirea dominaţiei Hoardei de Aur, la sfîrţitul secolului al XIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIV-lea, o aşezare pe valea Bârladului ca important centru comercial şi vamal, aşa cum o demonstrează săpăturile arheologice şi, mai ale, documentele interne, emise în primele decenii ale secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (28 iunie 1401, 6 octombrie 1408), dar şi documentele diplomatice (Tratatul de la Lublau din 1412 şi lista cu delegaţii la consiliul egumenic de la Constanţa / Baden, datorată lui Ulrich van Richental, din 1415).  Localitatea a prosperat sub domnitorii Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, ceea ce a determinat fixarea Bârladului ca centru vamal (1408) şi reşedinţă a Marii Vornicii a Ţării de Jos a Moldovei (prima jumătate a secolului al XVI-lea) statut menţinut până în secolul al XVIII-lea. Dintre marii vornici unii vor deveni domni, precum Ieremia Movilă, Vasile Lupu, Gheorghe Ghica sau mari cărturari precum Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin ş.a.  Dintre iluştii călători străini care au lăsat informaţii preţioase despre demografie, structura socială, spiritualitatea ecleziastică, aspectul edilitar al Bârladului medieval amintim pe episcopul Bandini (1646), diaconul Paul de Alep (1652), Evilia Celebi (1657), Vito Pilutio Vignanelo ş.a. Membrii familiilor Sturdza, Miclescu, Palade, Costachi, deţineau importante moşii în zona Bârladului şi dregătorii în stat. Numărul populaţiei a crescut de la 5.000 delocuitori la începutul secolului al XIX-lea la 25.218, la sfîrşitul aceluiaşi secol. Bârlădenii şi-au adus o contribuţie valoroasă la marele evenimente politice materializate în formarea statului naţional România (1859), obţinerea Independenţei (1877) şi Marea Unire (1918).  Epoca modernă a avut consecinţe pozitive şi pentru oraşul Bârlad, sub aspect economic, social-politic, dar mai ales cultural-edilitar. Bârladul secolului al XIX-lea, a dat două mari personalităţi politice, legate de destinul noului stat român ce se făurea şi consolida : Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), primul domnitor al României moderne şi Manolache Costache Epureanu (1820-1880), fost prim-ministru, ministru, diplomat, organizatorul Partidului Conservator. Se constiuia treptat şi o intelectualitate care îşi va aduce o contribuţie importantă la crearea primelor instituţii de învăţământ şi cultură, unităţi sanitare, structuri militare, politice şi juridice.  Acum se pun bazele învăţământului bârlădean : şcoli primare, gimnaziale şi liceale, dintre care se disting Liceul „Gh. Roşca Codreanu”, provenit dintre care se disting Liceul „Gh. Roşca Codreanu”, provenit din Clasul latin Codreanu (1846), transformat în Gimnaziu (1858) şi Liceu (1864) ; Şcoala Normală (1870), fondat la iniţiativa profesorilor Ioan Popescu, Ştefan Neagoe, ş.a. Se organizează sistemul sanitar după 1832 şi intră în funcţiune noul edificiu al “Spitalului Bârlad şi Elena Beldiman”, graţie unui grup de intelectuali bârlădeni, în frunte cu doctorul Constantin Codrescu, la 26 aprilie 1881; se întemeiază primele tipografii (“Unirea”, Tipografia lui N. Catzafany, Tipografia lui Sigismund Munteanu, Tipografia Comercială ş.a. ); se afirmă presa bârlădeană „Semănătorul” (1870-1876), „Bârladul”, „Paloda”, „Vocea Tutovei”, etc. ; se impun reviste precum „George Lazăr” (1887), din iniţiativa profesorului Solomon Haliţă, “Tribuna Pedagogică” şi „Îndrumări Pedagogice”, „Analele Spitalului Bârlad şi Elena Beldiman” (1891-1911), „ Almanahul Palodei”, „Paloda literară” sub direcţia poetului D. Nanu ; „Făt Frumos” (1904) revista grupului celor cinci scriitori (George Tutoveanu, Dimitrie Nanu, Athanasie Mândru, Corneliu Moldovanu şi Emil Gârleanu), „Ion Creangă” (1908), revistă iniţiată de cunoscuţii folclorişti Tudor Pamfile şi Mihail Lupescu, susţinuţi de Ioan Antonovici şi George Tutoveanu ; prima revistă istorică din zonă Miron Costin (1913) ş.a.

Apar primele societăţi cultural-ştiinţifice, cercuri, cenacluri, precum Societatea literară, ştiinţifică şi socială “Orientul” înfiinţat de un grup de elevi de la Liceul “Gh. Roşca Codreanu,” în frunte cu Raicu Ionescu Rion şi Garabet Ibrăileanu (1887) ; Societatea ştiinţifică-literară “Stroe Belloescu” de pe lângă Liceul Codreanu (1903); Societatea culturală “Academia Bârlădeană” (1915), fondată de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile şi preotul Toma Chiricuţă, societate care va marca viaţa culturală a Bârladului peste cinci decenii. Apar filiale ale unor societăţi ce activau pe plan naţional: “Societatea pentru învăţătura poporului roman” (1867) “Ateneul Român” (1885), “Liga pentru unitatea culturală a românilor (1890); se întemeiază primele instituţii culturale: Biblioteca publică (1906), iniţiativa unor intelectuali în frunte cu George Tutoveanu, care va fi adăpostită în noul edificiu ctitorit de marele filantrop, profesorul Stroe S. Belloescu, Casa Naţională (1909) muzeul (1914), ce va funcţiona în acelaşi edificiu, până la 1948, pinatoteca ş.a.Perioada interbelică a însemnat un salt calitativ pentru România Reîntregită sub aspect economic, social-politic, edilitar-cultural, diplomatic. Bârladul va profita de noile condiţii create de Marea Unire, desăvârşind evoluţia anterioară şi deschizând noi posibilităţi de afirmare în context naţional. Se dezvoltă învăţămîntul bârlădean (preşcolar, primar, gimnazial, liceal), alături de instituţii şcolare prestigioase, mai vechi, precum Liceul “Gh. Roşca Codreanu “ şi Şcoala Normală “Regele Ferdinand”, apar altele noi în funcţie de noile priorităţi economice : şcoli profesionale, licee industriale şi comerciale de băieţi şi fete, liceu teoretic de fete ş.a. Publicistica bârlădeană capătă un surplus de maturitate politică, vechile ziare politice şi-au încetat activitatea pentru a lăsa locul unor publicaţii mai diversificate ca tematică, dar slujind cauzei naţionale : apărarea democraţiei şi libertăţii. Se impun publicaţii politice („Tribuna Tutovei”, „Steaua Tutovei”, „Moldova”, „Secerea” ş.a.), pedagogice („Tribuna Pedagogică”, „Însemnări Pedagogice”, „Duh nou”), istorice („Documente Răzăşeşti”, 1932, editor Virgil Caraivan), medicală („Însemnări Medicale”, 1932-1937); presa literară („Florile dalbe,” 1919, „Graiul nostru”, 1925-1927, „Răzeşul”, 1926, sub direcţia lui Virgil Caraivan; („Scrisul nostru”, 1929-1931, „Avânturi culturale”). Conitnuă activitatea „Academia Bârlădeană”, sub conducerea lui George Tutoveanu, filialele „Ateneului” bârlădean şi „Liga culturală”, Societatea ştiinţifico-literară „Stroe Belloescu” dar şi altele mai noi : Asociaţia Studenţilor Tutovei „Al. Vlahuţă”, Asociaţia Casa Naţională de citire, Societatea „Matematica bârlădeană”, Asociaţia absolvenţilor liceului Codreanu; instituţii culturale revigorate, precum Casa Naţională „Stroe S. Belloescu” şi Muzeul; formaţii corale, instrumentale, de teatru, dansuri, asociaţii sportive.  Instaurarea regimului totalitar comunist, pe o perioadă de aproape cinci decenii, a avut consecinţe deosebite şi asupra evoluţiei vieţii politico-adiministrative din această parte a ţării. Desfiinţarea judeţului Tutova, integrarea în componenţa mai multor forme administrative impuse de noile autorităţi (regiunea Bârlad, 1953-1956, regiunea Iaşi, 1956-1968, judeţul Vaslui, din 1968 şi în prezent), cu momente de echilibru, dar şi disfunctualităţi a marcat nu numai viaţa economică şi politico-socială, dar şi spiritualitatea acestor locuri. Au existat şi unele elemente de progres (sporul demografic la peste 77.000 locuitori, modificările în structura socio-economică, transformarea localităţii într-un centru industrial-comercial, prin înfiinţarea unor mari întreprinderi economice: I.R.B., I.E.P.A.M., Abrazive, Vigonia, ş.a. ; apariţia unor noi cartiere, aplicarea unui plan de sistematizare, care a contribuit la modernizarea urbei prin construirea unor noi obiective social-culturale: grădiniţe, şcoli, spitale, policlinici, Gara feroviară, Poşta, Casa de Cultură, etc.), dar în acelaşi timp, nu pot fi trecute cu vederea marile deficienţe generate de un regim totalitar, demagogic, dogmatic, autoritar, centralizat, cu o falsă democraţie în respectarea drepturilor omului şi valorificarea potenţialului uman. Neluarea în consideraţie a vechii zestre edilitare a Bârladului a dus la fenomenul de standardizare a construcţiilor şi pierderea personalităţii care dădea farmecul boemei bârlădene. Cultura bârlădeană a traversat o perioadă dificilă contorsionată de un anumit orizont şi contact cu vitalitatea culturii occidentale şi valorile democraţiei reale.

După evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care au dus la prăbuşirea regimului comunist, s-au deschis noi oportunităţi pentru România, pe calea democraţiei şi progresului. Aceste transformări au devenit treptat vizibile şi pentru spiritualitatea acestei zone sudice a Moldovei, Bârladul reluîndu-şi locul printre localităţile care, la bogata zestre culturală, a adăugat realizările prezentului.  S-au înfiinţat Fundaţia culturală “Dr. C. Teodorescu”, Societatea culturală „Al .I. Cuza”, Societatea culturală „Renaşterea Tutoveană”, Fundaţia pentru reînfiinţarea judeţului Tutova, Asociaţia luptătorilor în revoluţia din decembrie 1989, Fundaţia Creştin Ortodoxă „Sf. Nicolae”, Fundaţia de artă „Sf. Luca”, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”, secţiunea Bârlad, Fundaţia cultural-umanitară „Dr. Clara Constantinescu”, ş.a.  Şi-au intensificat prezenţa instituţiile de cultură din municipiul Bârlad: Biblioteca „Stroe S. Belloescu”, Muzeul „Vasile Pârvan, Teatrul „Victor Ion Popa”, Casa de Cultură „George Tutoveanu”; a sporit numărul tipografiilor, editurilor, librăriilor; s-au înfiinţat posturi de radio şi televiziune private. Nu au lipsit nici performanţele sportive în cadrul Clupului Sportiv Şcolar şi la echipele de seniori Asociaţia „Rulmentul” profilată pe rugby şi fotbal. Principalele manifestări culturale se desfăşoară sub egida Primăriei municipiului Bârlad, în cadrul „Zilelor Al. I .Cuza” (18-20 martie), a „Zilelor Culturale ale Bârladului” (luna mai), Festivalul Verii (luna iulie), Sărbătoarea Toamnei (septembrie-octombrie), Ziua Palatului Comunal (21 octombrie ), Târgurile de Crăciun şi de Paşti, numeroase alte manifestări culturale şi sportive locale. Bârladul a avut, pe parcursul celor şapte secole de istorie, o viaţă bogată şi variată, impunându-se prin vechime, dezvoltare economică, dar mai ales culturală, ca unul dintre cele mai importante centre spirituale ale Moldovei, un adevărat „Weimar „cum îl definea criticul George Călinescu. Nu trebuie uitat faptul că Bârladul a contribuit într-o măsură destul de mare la crearea sau găzduirea unor talente literare care au îmbogăţit patrimoniul scrisului românesc (N. D. Cocea, George Diamandi, Elena Farago, George Ivaşcu, Corneliu Moldovanu, George Pallady, Mircea Pavelescu,V. I. Popa, George Tutoveanu, G.G. Ursu, Al. Vlahuţă ş.a.). În decursul a peste 140 de ani (1870-2012) au apărut circa 180 de ziare locale la care au colaborat mari personalităţi culturale (V. Alecsandri, Dimitrie Anghel, George Bacovia, I.L.Caragiale, Nichifor Crainic, Ion Creangă, Gala Galaction, Emil Gârleanu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Ion Minulescu, Vasile Pârvan, Mihail Sadoveanu, Alexanru Vlahuţă, Vasile Voiculescu, A.D. Xenopol ş.a.).

Zestrea culturală a plaiurilor bârlădene este de-a dreptul impresionantă, raportată la potenţialul demografic şi economic : 25 de academicieni, unii savanţi recunoscuţi pe plan internaţional (Dumitru Bagdasar, Paul Bujor, Miltiade Filipescu, Gh. Ghibănescu, Gh. Ivănescu, Ion Juvara, Scarlat Longhin, Vasile Pârvan, Al. Philippide, Gh. Plăcinţeanu, Ştefan Procopiu, Vasile Răşcanu, Gh. Taşcă, Al. Vlahuţă, Barbu Zaharescu, ş.a.), 45 de generali (Gh. Berdan, Henric Cihoski, Gh. Naumescu, Gh. Negrescu, C. Vasiliu Răşcanu, Silvestru Palade, Costache Mândru, N. Mastacan, Eugen Bantea, C. Ucrain, etc. ), 160 de cadre universitare şi cercetători, peste 60 de scriitori, 40 de artişti plastici, unii de talie naţională şi europeană (Petre Bulgăraş, N.N. Tonitza, Ion Dimitriu Bârlad, Stavru Tarasov, Marcel Guguianu, Cornel Vasilescu ş.a.), 4 compozitori (Gh. Cucu, Eugen Bulbuc, Paul Jelescu, Vasile Donose), 12 folclorişti şi etnografi deosebiţi de apreciaţi pentru contribuţia adusă în acest domeniu (Tudor Pamfile, Virgil Caraivan, Mihai Lupescu, Simion Teodorescu-Kirileanu, Iuliu Al. Zanne ş.a.); nu lipesc nume de politicieni şi diplomaţi de renume (Al. I. Cuza, Manolache Costache Epureanu, Constantin Diamandi George Diamandy, ş.a,), înalţi prelaţi ai bisericii (episcop Iacov Antonovici), filantropi (fraţii Gheorghe şi Nicolae Roşca Codreanu, Stroe Belloescu, Ion Chiricuţă, Marcel Guguianu, C. Tedodorescu ş.a.), actori, regizori, interpreţi de operă (Nicolae Brăescu, Emilia Guţeanu Alexandrescu, C. Nastea-Cerchez, D. Popovici-Bayreut), instrumentişti (Emil Bâclea – fagotist, Nicolae Cocea – violoncelist), sportivi de performanţă mondială (Alexandru Bizim, Smaranda Brăescu, Constantin Zahei, Nicolae Rainea, Titi Aur, Andreea Răducan etc.).  La Bârlad, fap unic, probabil, şi în lume s-au născut doi şefi de stat ai României – Alexandru Ioan Cuza şi Gheorghiu-Dej – precum şi un prim-ministru – Manolache Costache Epureanu.  Zestrea culturală a zonei trebuie minuţios cercetată, pentru a scoate, în continuare la lumină, diamantinele valori, trecute uneori sub vălul nemeritat al uitării, cu care ne identificăm în spaţiul naţional şi european. Generaţia de azi de cercetători, porind de la impresionantul tezaur pe care ni l-au lăsat înaintaşii, are un rol desosebit de a ciopli treptele Viitorului unei Românii în care toţi românii să se simtă ACASĂ !!!

 

OLTEA   RĂŞCANU GRAMATICU